În căutarea unui stil de viață sănătos și a unei vieți îndelungate, mulți dintre noi ne concentram pe obiceiuri alimentare, activități fizice sau un program de odihnă corespunzător. Factori prea des trecuți cu vederea sunt relațiile sociale și viața în comunitate. Studiile recente arată că legăturile puternice cu cei din jur și participarea activă în viața comunitară au un impact semnificativ asupra longevității și sănătății noastre. Acest fapt este evident în așa-numitele „zone albastre”, regiuni geografice în care speranța de viață este semnificativ mai mare decât media globală.
Conceptul de „zone albastre” a fost popularizat de cercetătorul și autorul Dan Buettner, care a identificat regiuni din lume în care oamenii trăiesc mai mult și mai sănătos decât în alte părți ale globului. Printre aceste zone se numără Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia), Nicoya (Costa Rica), Ikaria (Grecia) și Loma Linda (SUA). Un factor comun întâlnit în aceste zone este importanța dată vieții în comunitate, relațiilor strânse cu cei din jur și interacțiunii sociale. Mesele luate împreună, participarea la activități culturale sau religioase sau sprijinul acordat celorlalți în momente dificile sunt căteva exemple ce reflectă acest mod de viață.
Un studiu desfășurat de Harvard pe o perioadă de 85 de ani a concluzionat că relațiile sănătoase și sprijinul social sunt asociate cu o viață mai lungă și cu reducerea riscului de boli cronice. Acest lucru poate fi atribuit în parte suportului emoțional și psihologic pe care îl oferă relațiile strânse, ajutând la reducerea nivelului de stres și a izolării sociale, factori care afectează negativ sănătatea fizică și mentală, conform aceluiași studiu. Alte studii au generat date care ne arată că singurătatea reprezintă un factor puternic de stres, factor ce determină atât creșterea nivelului de cortizol din organism cât și nivelul inflamației, cu efecte nocive asupra sănătății, pe termen lung.
Într-o lume tot mai digitalizată, în care individualismului a pătruns și sedus tot mai multe minți, comunități și societăți, păstrarea relațiilor apropiate și cultivarea legăturilor sociale devine o decizie asumată și aplicată în mod conștient de fiecare dintre noi. Valorizarea și prioritizarea timpului petrecut cu familia și prietenii, implicarea în acțiuni comunitare de volutariat, participarea la diferite evenimente culturale, alăturarea unor cercuri de oameni cu preocupări sau pasiuni similare precum și limitarea timpului petrecut în mediul virtual sunt câteva dintre modurile prin care putem să cultivăm sentimente de conexiune și apartenență mai satisfăcătoare, benefice stării generale de bine.